Flori de gheata peste gene grele de matase, perdele ale gandurilor mele.Lacrimi inghetate de frigul iernii grele ce isi astearna peste inima paturi reci de zapada gri.Fununginea focurilor de mult uitate in vatra.Taciuni portocalii pe marmura albastra ca flacari pe oglinda unui lac.
Uitare si frig si gheata...In gradina pustie mai caut inca radacini ale viselor si incerc sa le salvez de la inghet...Imi zambesc multumitoare si imi cauta caldura sanului palpaitor...Isi vor gasi iar linistea la primavara cand le voi sadi din nou in pamantul cu viata noua.
Pana atunci asteapta rabdatoare in ghivece colorate langa soba.
Ne vedem la primavara...visele mele!
No comments:
Post a Comment