Sunday, December 27, 2009

Totul a inceput cu o floare...


Si totul se va sfarsi cu o floare si ca o floare...Vor incepe sa se ofileasca frunzele si apoi sa cada in tarana mizera, parfumul se va pierde ca un fum in viscolul iernii, petalele se vor lasa purtate de adierea zilelor...Priviti florile cu atentie si va veti regasi in fiecare freamat al minunatelor corole...

Florile sunt familia noastra: mame datatoare de viata, frati si surori de mangaiere si suferinta, copii dragi zambitori si zglobii...

Saturday, December 19, 2009

Anotimpul inimii mele

Flori de gheata peste gene grele de matase, perdele ale gandurilor mele.Lacrimi inghetate de frigul iernii grele ce isi astearna peste inima paturi reci de zapada gri.Fununginea focurilor de mult uitate in vatra.Taciuni portocalii pe marmura albastra ca flacari pe oglinda unui lac.
Uitare si frig si gheata...In gradina pustie mai caut inca radacini ale viselor si incerc sa le salvez de la inghet...Imi zambesc multumitoare si imi cauta caldura sanului palpaitor...Isi vor gasi iar linistea la primavara cand le voi sadi din nou in pamantul cu viata noua.
Pana atunci asteapta rabdatoare in ghivece colorate langa soba.
Ne vedem la primavara...visele mele!

Saturday, November 28, 2009

Petala cu petala...

Se duc anii ca petale de trandafiri zburand prin vant, ofilite si murdare.Unele ajunse la maturitate, altele nu,se uita toate in urma si se intreaba ce au facut in timpul in care inca mai erau mana in mana, formand o frumoasa corola de trandafir.Au simtit mangaierea vantului, au stat la barfa cu albinele zumzaitoare, si-au imprastiat aroma in campul verde cu iarba gadilatoare si apoi...una cate una au inceput sa cada de batranete si plictiseala.
Asa se desprind anii nostrii, zi cu zi file din calendar care vor fi aruncate in cosul de gunoi si vor fi date uitarii.

Wednesday, November 4, 2009

Trandafirul ranit


Spune-mi

Cine ti-a frant petalele-n doua?

Cine-a calcat profanator

puritatea-ti in picioare?

Ofilit, ranit si plin

de noroi rece

Zaci in ploaia marunta

de noiembrie.

Si nu-mi poti striga

cine te-a ranit!

De ce?

De ce n-ai fugit

sa te aperi de rau?

De ce nu l-ai strapuns

cu spinul tau?

De ce nu i-ai luat amprenta?

De ce ma lasi acum

sa caut in nestire

un faptas anonim

Care mi-a zdrobit

un prieten drag...

care a zdrobit sufletul meu.

Care si-a lasat

amprenta bocancilor grei

ca semnatura a mandriei,

pe sfarsitul unei vieti

si-asa scurtate de foarfeca...

Tuesday, October 27, 2009

Sunday, October 18, 2009

S-au ofilit trandafirii



S-au ofilit trandafirii si petalele uscate au cazut in mizerie.S-au ofilit trandafirii ca niste zdrente atarnate la uscat pe gardurile din vecinatate.Spinii au cazut unul dupa altul ca dintii unui batran si ranjesc acum pe podea.Viata s-a stins ca o candela fara ulei.Apa din glastra miroase a mucegai si tulpinile au putrezit.Frunzele ,odinioara verzi ,s-au innegrit ca taciunea si ameninta si ele sa cada cu greutatea unei bombe de amar.


Ma uit prin casa si nu ma regasesc.Perdele grele peste geamurile de obicei luminate.Intuneric si frig...si durere.Trandafiri nu mai am de mult in glastra, in schimb eu am inceput sa ma ofilesc in bataia vijeliei si sub arsita destinului.Un covor de ceata mi se aseaza pe crestet si imi cade pe ochi in valuri de oboseala.Un strigat patrunde prin noapte.Un copil ratacit pe strazi pustii care isi cauta...ce cauta?Nici el nu mai stie ce cauta cand, de o data s-a trezit in mijlocul unor locuri straine si neprimitoare.Un caine l-a condus pe drumurile astea.Si copilul a urmat cainele mare si negru pana cand acesta s-a intors si l-a muscat si apoi a fugit.Acum sangerand si obosit se intreaba plangand unde e...acasa...

Friday, October 16, 2009

Trandafiri de iarna


Trandafiri albi cazand din cer pe pamanturi inghetate.Suflari plapande de viata inghetata sub cruste de jeg.Fum de fabrica pe albul imaculat al cerului.Nori grei amenintand sa cada.nasuri inrosite ori de frig ori de vinul fiert. Un anotimp fara culoare si viata.O moarte inghetata a naturii.Bine ai venit Iarna!Dar mai bine va fi cand vei pleca!

Saturday, August 29, 2009

Tuesday, August 4, 2009

Destainuire...


Dupa cum a-ti observat, imi petrec mai mult timp in fata trandfirilor din glastra din sufragerie decat in fata monitorului...He He!

Logica mea imi spune ca ar trebui sa admiram mai mult natura decat artificialul.Daca noi nu reusim sa aflam toate secretele unui lucru facut de oameni, cum am putea vreodata sa rezolvam toate misterele naturii?

Asa ca lasati, va rog, aparate, utilaje, tractorase si computere si faceti o plimbare in parc sau in padure! Vi se va imbunatati starea de spirit si veti fi mult mai aproape de secretele originale...

Friday, July 31, 2009

Thursday, July 30, 2009

In glastra...


Ma simt ca un trandafir intr-o glastra.Am apa si vitamine, practic tot ce imi trebuie, dar sunt lipsita de libertatea gradinii din care am fost taiata.
Ma simt ca o oaie indragostita in lupul care vrea sa o sfasie.
Ca un copil plictisit de jucariile din vitrina pe care o priveste in fiecare zi.
Ca un peste in acvariul sau curat si luminos, dar prea artificial pentru a-l face sa uite limpezimea naturala a oceanului.
Numai ca gradina nu observa lipsa trandafirului, si turma nu plange disparitia unei oi,iar oceanului ii este egal un pestisor in plus sau in minus...

Monday, July 20, 2009

Picaturi de sange...


Mi-am ranit degetul in spinii unui trandafir...Nu am simtit durerea.Am observat numai in momentul in care o picatura de sange mi-a aparut ca o bucata de apus.Si apoi inca o picatura, si inca una...Micul incident mi-a aduc aminte de cat de fragila este fiinta oamenilor.O panza de paianjen care se poate rupe la fiecare adiere a vantului, sau la caderea primei ploi.
Am prvit la spinul insangerat cu respect si intelegere.Rosul sangelui meu pe culorile puritatii.Tristete, furie, dragoste,razbunare m-au invadat pe rand!
Am strivit petalele trandafirului intre maini.
De ce trebuie sa fie asa?De ce trebuie sa ne ranim reciproc?

Relax...

Sunday, July 19, 2009

In criza de nervi si in pana de idei...

Vlijdgxkjvnfdfgdfhpoeimdcv djbhvuer jhsjezur8 jhfjue jhtii3uz498 lkfhuu mdgfhd juzwezwe gfgujsktgf wkejhrf wkjehr ww3eurter g k3e3urgf wk3urtzhhf hg 3qkrujhef...
Kajbhvsdf cvhief rjw3e fjd de wkjhedf jhfwe kwzr jhegf kijuezras liuzf wqiuzhdf jhgfkiwe rkjuhr kiluwetghb jsdru uetuiue uughfbnkc keurhd iuzhrgt iuzrtg zhusdoi ieuth iughr iiighsdg oirtu oizrtiozrt iuuuuteuhcv ilkusezhtr Lueiudf bkiufvghdf kjldgfoiseuzt iljshdgf ksdjhg sdkjhdfg kshdgow8et sdiutrwoihf weikuhwet iouhedfweroi8 fksjd gfwoe ffnjhkse erh erkjuhefgoi...
Cam asa arata o criza de nervi si..pana de idei e ceva de genul:
(....................---------...............-------..............------............------....................--------.................-----.................-----................--------------.................---------)
AJUTOOOOOOOOOOOR!
Inspiratia mea e in vacanta!!!

Ten black roses

Wednesday, July 15, 2009

Friday, July 10, 2009

Wednesday, July 8, 2009

La moartea unui trandafir...


Există undeva în această lume o grădină imensă, plină cu trandafiri de toate felurile. Această splendidă grădină este îngrijită de un singur Grădinar, care a aşezat în fiecare floare tot ce avea el mai drag, o parte din fiinţa sa, din dragostea sa. De aceia, fiecare floare reprezentă o parte din iubirea sa. Acest Grădinar se îngrijeşte cu dragoste de ele: le udă, sapă la rădăcină, le curăţă, eliminând ceea ce este bătrân sau uscat. Însă, nu totdeauna taie numai trandafirii bătrâni sau uscaţi, ci de multe ori îi ia pe cei mai frumoşi, mai strălucitori.
Se spune că a existat cândva în această grădină un trandafir unic, care îi întrecea pe toţi ceilalţi prin statura, strălucirea şi parfumul său. Treptat începuse să-şi câştige respectul printre trandafiri, mai ales respectul a doi dintre ei …
Însă ceva neaşteptat se întâmplă într-o noapte. În timp ce toţi trandafirii dormeau, Grădinarul a venit şi a tăiat acest trandafir, fără ca nici o floare să observe acest lucru. Dimineaţă când s-au trezit, au constatat cu surprindere că cineva lipseşte. S-au uitat atunci în jur, au început să-l caute în toată grădina, dar zadarnic – frumosul trandafir era tăiat. Să vezi de-acum durere… Toţi au început să plângă. Lacrimile lor alunecau uşor pe petale, după care cădeau pe pământ unde se topeau. Nici un trandafir nu se putea abţine… Era o durere de nedescris… Ar fi voit să se usuce pe loc… Simţeau că nu mai au pentru ce trăi… Din mijlocul lor lipsea acum acela care le anima întreaga viaţă, cel ce le dădea „pofta de a trăi”. Toţi erau revoltaţi.
Grădinarul, însă, auzind glasul trandafirilor săi care sufereau, a venit la ei şi le-a vorbit astfel: „De ce plângeţi? Oare nu eu v-am plantat? Nu vă dau eu oare tot ce aveţi nevoie pentru a creşte? Atunci de ce plângeţi?” Deodată toţi trandafirii amuţiră. Nimeni nu se mai mişca. Grădinarul continuă: „Voi reprezentaţi întreaga mea viaţă. Nu pot trăi fără voi, aşa cum voi nu puteţi creşte fără mine. Eu sunt Iubire şi simt mereu nevoia să-mi arăt iubirea faţă de voi. Nu am tăiat acel trandafir din invidie faţă de iubirea ce i-o arătaţi sau pentru că mă deranja. L-am tăiat pentru a-l duce în camera mea şi a vă ajuta şi pe voi să ajungeţi acolo. Nu mai plângeţi! Străduiţi-vă să deveniţi cât mai frumoşi, mai strălucitori, pentru ca atunci când vă voi tăia, să vă duc în camera mea pentru a străluci veşnic, şi nu la gunoi pentru a arde”.
Din acel moment, se spune, toţi trandafirii au început să adune orice picătură de apă, făceau tot ce le stătea în putinţă să devină cât mai frumoşi. Grădina a devenit dintr-o dată mai strălucitoare, iar, nu peste mult timp, camera Grădinarului a devenit plină cu trandafiri, unul mai frumos decât celălalt.

Monday, July 6, 2009

Where the wild roses grow

Povestea unui inventator de trandafiri


Instalatorul Catalin si afacerea cu trandafiri

Stefan Wagner este doctor in trandafiri, specialistul numarul unu in domeniu al Romaniei. A inventat peste 40 de soiuri de trandafiri. Acum are 74 de ani si traieste singur la Cluj, intr-un apartament de bloc. Cind era tinar, a fost primit de Regina Elisabeta la Curtea Angliei, fiind pe atunci colegi in Federatia Internationala a Societatii de Roze. La 100 de km distanta, in satul Nades, lângă Sighisoara, un muncitor de la gaze, Catalin, a scos varza, cartofii si ceapa din gradina si a umplut-o cu trandafiri. El, care abia citise la scoala poezia „Mama lui Stefan cel Mare”, acum citeste seara tratatele lui Wagner despre trandafiri si investeste in mobila stil, ca la Brukhental. Trandafirul a umplut viata profesorului Wagner si-i gata sa o schimbe pe a instalatorului Catalin.


Trandafirii sunt ca oamenii


Trandafirii lui Wagner umplu parcurile marilor orase din Romania, sint pe marginea drumului sau in cimitire, in pietele centrale sau la universitati pentru cercetarile studentilor. Trandafirii lui sint parfumati, frumosi si puternici, ca sa faca fata si atunci cind e canicula, seceta sau cind ii troienesc zapezile. Bunicul lui Wagner era gradinar la Aiud, la gradinile lui „Ambrozie si fiul”si il lua cu el de multe ori.”Era o ferma de 150 de ha, in stil nemtesc, cu pomi si trandafiri. Bunicul era gradinar-sef acolo, tata ucenic si apoi calfa. Si eu am invatat acolo gradinarie”, povesteste Stefan Wagner. A fost ucenic de gradinar intre '46 si '48 la Aiud, apoi a facut scoala medie de horticultura, a urmat facultatea si a ajuns la ferma lui Rudolf Palacsay din Cluj.Cercetator. Wagner s-a apucat la rindul lui de floricultura cu temeinicie nemteasca. Cercetarile lui au scos din pamint peste 40 de soiuri de trandafiri, fiecare cu viata, culoarea si parfumul lui. „Trandafirii sint ca oamenii, unii mai mici dar mai parfumati, altii mai mari si mai falosi, altii mai intepatori, altii mai blinzi, mai suavi. Povestea lor e ca povestea lumii”, explica profesorul intr-un rar exces de romantism.


Numele trandafirului


Sa le dai nume?! Cind alti 25 de mii de trandafiri au fost deja botezati in lumea intreaga?! „Un soi nou ia nastere cam asa: pornesti de la premisa ca ce pui aia iese, adica ce caracteristici au trandafirii parinti, le vor avea si tinerele soiuri care pornesc de la ei. Iti fixezi obiectivele si treci la hibridizare. Vrei un trandafir inalt, rezistent la frig, unul mic si delicat, rosu, galben sau mov? Atunci combini trandafiri cu elementele pe care le doresti. Cind partea de cercetare se incheie, urmeaza cea de creatie. Trebuie sa-i dai un nume. Primului trandafir i-am spus „Foc de tabara”, pentru ca era rosu ca focul si cam salbatic.” Au urmat Rosagold, Rosadol, Nostalgica, Mirela, Nobilia sau Auriu de Cluj.


In cautarea Congresului perfect

Un trandafir anume, galben si nu intimplator asa, poarta numele Judith. Era sotia profesorului Wagner, care adora culoarea galben. A murit de cancer cu 15 ani in urma si l-a lasat pe profesor sa cutreiere lumea ca sa uite de singuratate. In fiecare an porneste cu asociatia pe care el a infiintat-o („Amicii Rozelor”), in lumea larga, sa viziteze rozarii.Anul acesta vor sa plece in Australia sau, poate, in Africa de Sud. Nu a lipsit de la nici un Congres al rozalilor. A fost in Noua Zeelanda, Benelux, Scotia, Japonia, va merge in Canada. Profesorul a fost invitat la Curtea Angliei in '68, a strins mina Reginei Mama, care conducea Federatia Internationala a Societatii de Roze. Regina i-a spus ca se bucura ca a venit tocmai din Romania, iar el, profesorul sas, s-a fisticit de emotie si nu si-a mai putut aduce niciodata aminte ce i-a raspuns.


Catalin si trandafirii, de frica puscariei


Acum citiva ani am intrat intr-un bucluc. Eram la o discoteca, s-a lasat cu scandal, cu bataie, eram si eu prin preajma. Am intrat cu totii la necaz, a fost proces. Eu, de spaima ca ma inchid si ramine familia fara venit, m-am gindit ce sa fac, ce sa fac. Si asa mi-a venit ideea sa pun trandafiri in toata gredina! Am lasat-o incolo de varza, de ceapa, ca nu faceam mare lucru cu ele si, ca sa aiba femeia mea din ce trai cit as fi fost eu la puscarie, am pus trandafiri! Rosii colo mai sus, portocalii la mijloc, albi, si mov, vedeti aici! Apoi m-au achitat, nu eram vinovat, si am ramas cu trandafirii. Acum cistigam bine. Nu mai am grija zilei de miine, am traiul in gradina. Vin clientii acasa si-mi iau cu sutele de fire. Miine e o nunta. De dimineata, intram si taiem 200 de fire! Gata, eu nu mai am treaba cu viata asta! Nu imi mai e frica de ea!”, spune din mijlocul ogorului cu „Trandafirul negru”, „Doamna in Mov” sau „Foc de tabara” Catalin Ion, muncitor la Gaz in Nades. Are 10 ari cu flori, vinde firul cu 1,5 lei, petalele gratis si citeva sfaturi catre tematori: doar de ce nu te bucuri nu-ti iese!


Wagner, profesorul lui Catalin


In centrul Clujului, la o terasa de la parterul blocului sau, profesorul Wagner se arata sceptic: „Romania nu stie sa cultive trandafiri. Nu face fata concurentei. De aceea vedeti ca aducem trandafiri din import. Sint pline florariile de ei. Ii cultiva industrial, sint aratosi, unii falsi, vopsiti in albastru, de exemplu, aceia nu sint trandafiri adevarati! Noi cumparam, e ceva nou. Nu miros, dar e scump si arata bine. Mi-as dori sa vad culturi de trandafiri in Romania. As muri linistit ca nu am muncit degeaba. Dar eu, stiti, sint neamt. Nu imi prea fac iluzii.”La 100 de kilometri spre Est, Catalin ii citeste cartile, il comenteaza, ii cultiva trandafirii si-l pomeneste uneori enervat: „Profesorul nu a dat solutii la toate problemele!”
HotNews.ro

Saturday, July 4, 2009

Povestea trandafirului negru


Ma tot gandeam aseara ce sa mai postez.O noua poveste cu trandafiri. Si Prietenul meu Mihai din Viena, mi-a trimis un e-mail cu o poveste de pe care dau copy-paste.O sa va placa.Nu luati seama la greselile gramaticale, sunt intentionate...


''A fost odata ca niciodata un trandafir negru. Si trandafirul negru locuia intr-o gradina. Si in aceeasi gradina mai locuia niste trandafiri, da rosii.Si trandafirii rosii era tare prosti, ca nu vroia s-accepte ideea ca exista si trandafiri negri. Io multa vreme n-am stiut ca trandafirii sa fie rasisti, da experienta mi-a dovedit-o, si d-aia nu-mi mai place mie trandafirii. Fraza asta o sa fie interpretata in fel si chip de cineva, da cineva poate sa nu-si faca griji, ca nu-i nimic de interpretatat, e doar un alt text si-atat.Asa, ziceam ca trandafirii rosii era porci. De fapt trandafirii rosii era asa de porci ca mereu incerca sa-i fure apa si lumina trandafirului negru. Trandafiru negru tacea si rabda, ca era singur si ei era multi, si el nici n-avea tepi, fiind un hibrid special inventat ca sa fie pe placul oamenilor, care cum se-nteapa, cum le iese apa din ochi si falfaie din maini de indignare. Imi pare rau ca n-am chef sa stapanesc un pic textul asta, tema e generoasa si chestiile care-mi vin in minte ar avea nevoie sa fie un pic tunse cu foarfeca de gradina, da mi s-a facut brusc somn si trebuie sa pregatesc ce-o sa va ofer maine, si anume o carte pe zi. Gata, ca din pacate n-am talent de apologet. Sa revenim, inca o data, la trandafirul negru, pe care l-am lasat tacand malc si dorindu-si sa fi avut si el spini.Cum tacea trandafiru negru malc, trandafirii rosii a izbucnit sa rada-n hohote si sa zica- ia uite ce negru e! ca fundu ceaunului.- i-asa de negru ca expira fum de catran!- e revoltator; io nu vreau sa traiesc in aceeasi gradina c-un trandafir negru, a exclamat o trandafirita.Trandafirul negru tacea malc in continuare, numai ca un pic mai mahnit. Ba mai mult, incepuse sa se si teama pentru propriille-i petale. Si temandu-se el, la un momendat a simtit ca-l gadila ceva la picioare. S-a uitat in jos, da n-a vazut nimic, ca picioarele trandafirilor e sub pamant. Si dupa o clipa, adica in alt momendat, iar a simtit ca-l gadila. De data asta il gadila ceva mai tare. Da-i stupid sa zic ca-l gadila mai tare, ca cand te gadila mai tare de fapt nu te mai gadila. Si l-a gadilat din ce in ce mai tare pana a-neput sa-l doara. Sil durea foarte tare, si de durere ii curgea picaturi de sudoare pe sepale. Si tare-si mai dorea sa poata sa planga sau sa icneasca, da-i era frica ca ailalti o sa rada de el. Da-n cele din urma n-a mai rezistat, si-a icnit scurt, si-n timp ce-a icnit a-ncercat sa se prefaca ca tuseste, da trandafirii rosii, care era niste barfitori, s-a si prins ca de fapt a icnit, si-a-ncuput a rade mai abitir de el. Si pe cand radea, pe trandafiru negru nu l-a mai durut picioru, ca era amar la gust, dar a-ncput sa-i doara pe trandafirii rosii, ca cartita venise la ei, care era naturali si cu radacina dulce.Tare nu-mi ^place textul asta, da nici n-am rabdare acum sa-l refac. Promit insa ca maine sa te iau prin surpriza. Hai noapte buna.''


Danke schön, Mihai! Stiu ca l-ai trimis intentionat cu greselile astea gramaticale de aceea nici nu m-am obosit sa corectez ci l-am postat asa cum l-am primit.

Friday, July 3, 2009

Trandafirul credintei


La fel ca in alte basme ale sale, Hans Christian Andersen imbina realul cu fantasticul, exprimand prin intermediul personajelor aspiratia omului spre credinta si iubirea de aproape.
Destinul unei vestite regine o aduce in situatia de a cauta cel mai potrivit leac pentru suferinta. Doctorii sunt neputinciosi in fata bolii, iar cel mai intelept dintre ei cere sa-i fie adus reginei trandafirul dragostei sublime - singurul care-i poate reda sanatatea.Nimeni nu stia insa unde infloreste acest trandafir. Nu crestea pe pamantul lui Romeo si al Julietei, nu rasarea din dragostea de tara a luptatorilor viteji, nu era nici cel al pasiunii pentru stiinta, al jertfei tineretii si placerilor pentru aflarea adevarului.O mama fericita ii arata reginei trandafirii din obrajii copilasului sau; o doamna de onoare aminteste de trandafirul palid al tristetii si noptilor nedormite ce le petrecuse regina ingrijindu-si fiul bolnav; un episcop batran povesti despre stralucitorul trandafir de pe chipurile insufletite ale tinerelor ingenuncheate la masa Domnului. Totusi, nici unul din acesti minunati trandafiri nu era cel cautat.Intre timp, copilul reginei vine langa patul mamei sale si ii citeste povestea salvatorului omenirii, care isi daduse viata pe cruce. Auzind ce citea fiul ei, regina se trezeste si vede inaltandu-se dintre filele cartii floarea binecuvantata, nascuta din sangele lui Isus.Vindecata de suferinta, regina le impartaseste supusilor sai credinta ca orice om va fi salvat daca va lasa sa patrunda in sufletul sau mireasma trandafirului ceresc.

Friday, June 26, 2009

Povesti despre iubire si trandafiri...


Din toate lacrimile care au curs candva, au crescut trandafiri, din care in fiecare zi am cules cate unul. Si in fiecare zi mi-am adus aminte de “spinii” pe care acestia ii aveau. Dar la vederea frumusetii lor,am uitat de fiecare data… Am cules pentru prima oara un trandafir alb, pe care spinii nu-l uratisera inca si puritatea lui s-a oglindit in viata mea… Am cules apoi un trandafir rosu, fara de care gradina mea n-ar mai fi ramas aceeasi.Atunci am inteles ce inseamna “iubirea” si tot atunci… l-am intalnit pe “el"… Fara sa vreau, am simtit cel de-al treilea trandafir; ale sale petale galbene, cum se scuturau una cate una in mana-mi cazuta in cautarea dragostei “lui” zadarnice… Am simtit cum trandafirul cu petale transparente se scutura, iar fiecare petala cadea una cate una, ca fiind lacrimile mele… Am cautat in zadar sa gasesc in imensa “gradina” orice alt trandafir, pentru ca toti se uscasera. Atunci am cules fara sa vreau, pe ultimul, acela violet, care inca nu se ofilise. Doar o petala aruncata, a alunecat grabita pentru a pecetlui despartirea noastra… Acum “gradina” este goala si vantul “alearga” de la un capat la altul pentru a da fila cu fila viata mea sipentru a “matura” petalele cazute…

Monday, June 22, 2009

Trandafirul ca simbol



Aceasta floare delicata este considerat a fi cel mai expresiv simbol al iubirii, exprimand toate posibilele nuante pe care le poate lua sentimentul de dragoste: pasiune, suferinta, gelozie, etc ...
In acelasi timp, trandafirul mai inseamna si iubire tragica, despartire:
- in Antichitate, trandafirul era floarea funerara a femeilor; pe mormintele sotiilor, romanii asezau flori zdrobite, simbol al inimii indurerate;
- tot la romani exista o sarbatoare a intregii comunitati in care se celebra ziua stramosilor - sarbatoarea purta numele deRosalia, pentru ca trandafirul era floarea spiritelor; de la aceasta sarbatoare vine numele romanesc al Rusaliilor.

In afara de romani, si grecii, egiptenii si celtii cunosteau semnigicatia funerara a florii. La celti, un arbust de trandafri alb, sadit pe mormantul celor dragi, simboliza pacea si fericirea in lumea de dincolo.
Biserica a acceptat cu greu trandafirul printre simbolurile crestine, din cauza folosirii ei in cadrul ritualurilor pagane, mai ales la celebrarea zeilor dragostei. Datorita spinilor sai, trandafirul a devenit un simbol al patimilot lui Iisus, astfel ca trandafirul rosu semnifica martiriul. Sfanta Maria este numita de catre catolici ROSA MYSTICA, si multi sfinti sunt infatisati in iconografia crestina catolica purtand flori de trandafiri in maini sau pe cap, in forma de coroana. In plus, statuile unor sfinti sunt impodobite cu ghirlande de trandafiri in zile de sarbatoare.

Sunday, June 21, 2009

Alte mituri despre trandafiri



Un mit hindus arata ca doi dintre marii zei s-ar fi certat odata pentru ca nu se puteau pune de acord cu privire la cea mai frumoasa floare din lume. Visnu prefera trandafirul, iar Brahma, care nu vazuse niciodata o asemenea floare, prefera lotusul. Cand Visnu i-a aratat pentru prima data un trandafir, rivalul sau a trebuit sa fie de acord ca nici floarea de lotus nu il putea intrece.
Despre spinii trandafirului, Zarathustra spune ca acestia sunt inventia diavoleasca a spiritului raului, Ahriman.
O legenda romaneasca spune cam acelasi lucru: Dumnezeu a creat trandafirul, iar diavolul i-a facut spinii.
Legat de diferitele culori ale trandaforului exista multe legende. Se spune ca la inceput, trandafirul era numai alb si ca s-ar fi transformat in rosu cand Jupiter a surprins-o pe Venus scaldandu-se intr-un lac inconjurat de trandafiri.
O alta legenta araba povesteste aparitia trandafirului galben: profetul Mahomed, aflat departe de casa, presimte ca sotia sa, Aisha, nu ii este credincioasa si cere in vis sfatul Arhanghelului Gavriil; acesta ii spune sa se intoarca acasa, sa i spuna sotiei sa arunce din mana obiectul pe care il are si daca acesta isi va schimba culoarea, atunci va avea dovada necredintei. Aisha si-a intampinat sotul cu un buchet de trandafiri albi in mana, care au devenit galbeni atunci cand au atins apa lacului in care au fost aruncati.
Persanii au o poveste locala despre trandafirul rosu: o privighetoare indragostita de un trandafir alb, l-a imbratisat atat de strans, incat spinii i-au strapuns inima si sangele a colorat in rosu floarea - aceasta poveste persana l-a inspirat pe Oscar Wilde atunci cand a scris povestea "Privighetoarea si trandafirul".

Trandafirul in mitologia greceasca


Exista in lume nenumarate legende despre aparitia trandafirului, despre capatarea diferitelor culori, despre felul in care si-a castigat spinii, etc ...
O legenda greceasca spune ca trandafirul ar fi fost destinat sa fie, inca de la nastere, cea mai frumoasa floare. Zeita florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe moarte, foarte draga ei, si a vrut ca noua floare sa nu aiba pereche pe lume. De aceea, i-a convocat pe ceilalti zei ca fiecare sa-i daruiasca cate ceva din atributele lor: Dyonissos i-a daruit parfumul ametitor, Cele 3 Gratii i-au dat stralucirea, veselia si farmecul, Zephyr, vantul de primavara, a dat la o parte norii pentru ca Apollo sa lumineze si sa-l infloreasca.
La urma, Ares, zeul razboiului, i-a dat in dar spinii, pentru ca floarea sa isi poata apara frumusetea.

Prima mea dragoste...


Copil fiind, aveam o fascinatie nebuna pentru trandafiri, dar nu pentru bobocii aia de gradina cu petale roze si aroma palida,ci pentru aceea cere naturali fiind,pareau cat mai nenaturali.

Acum poate veni cineva sa spuna ca nu e natura, ci doar genetica pura.Ei bine, cata vreme trandafirii aia cresc din pamant cat se poate de natural si stralucesc dimineata cu roua pe ei, pentru mine sunt cat se poate de naturali.Asa ca m-am gandit sa dedic un blog numai acestor minunate flori si povestilor lor,pentru ca fiecare trandafir are o poveste.Si daca nu are o poveste, voi gasi eu una pe masura.